"În orice lucru rău există un lucru bun și în orice lucru bun întotdeauna există un lucru rău"
Am văzut acum doi ani la cinema "Eu când vreau să fluier, fluier". După terminarea filmului, majoritatea celor din sală regretau că au cumpărat bilet ca să-l vadă. Mulți dintre ei spuneau că e o porcărie. Au fost și câteva persoane care ziceau că le-a plăcut. Printre ele mă număr și eu.
Când am auzit de Loverboy, m-am gândit că va fi un film în genul la "Eu când vreau să fluier, fluier". Și am avut dreptate. Am reușit să văd filmul de-abia aseară, deși îmi doream asta de mult. Mi-a plăcut mai mult decât "Eu când vreau să fluier, fluier". E mai real și mai profund.
Am citit pe net critici dure la adresa lui. Probabil pentru că nu are happy-end-ul și dinamismul filmelor americane. Loverboy e mai liric. Nu spune nimic concret, ci sugerează. Luca (personajul principal, interpretat de George Piștereanu) nu își dezvăluie niciodată sentimentele. Privitorul nu-și poate da seama de sentimentele acestuia pentru Veli (interpretată de Ada Condeescu) decât din anumite gesturi.
Filmul ăsta nu îți dă nimic mură-n gură. Trebuie să privești atent, să vezi dincolo de aparențe, să analizeze fiecare gest și fiecare mișcare a personajelor. Există multe cadre pline de tăcere, în care personajele nu spun nimic. Pe mine cadrele astea m-au făcut să mă gândesc, să bănuiesc ce e în mintea personajelor. Totodată, m-am regăsit în ele. Câtor dintre noi nu li s-a întâmplat să tacă deși aveau atâtea de spus?
În Luca există lucruri rele și lucruri bune.Faptul că își iubește bunicul și are grijă de el e în totală neconcordanță cu imaginea pe care o are de obicei un băiat rău în filme. Îmi place că în producția asta lucrurile stau altfel. Arată că nimeni nu poate fi un nemernic total, fără cusur în rău, fără slăbiciuni umane și fără părți bune.
Totodată, Luca nu stă să se gândească prea mult la faptele sale. Pare nepăsător. Dar există anumite scene care ne arată că nu e așa(după ce o vede moartă pe una dintre fetele pe care a sedus-o pentru a o transforma apoi în prostituată e agitat, iar după ce o dezvirginează pe Veli și o lasă singură în pat, fără a-i spune măcar câteva vorbe frumoase, încearcă să facă scheme cu bicicleta, dar nu reușește).
Luca e calculat. E dur, pentru ca apoi să fie tandru. Toate acțiunile lui au un scop. Dar uneori nu-ți dai seama dacă e tandru pentru a-și putea atinge scopul sau pentru că asta simte. Probabil că uneori se amestecă cele două motive.
Mi-a plăcut și finalul filmului. E brusc, așa cum sunt și în viață finalurile. Și e realist, la fel ca întregul film. Există o simetrie între început și final. Luca rămâne același. Dragostea nu e suficient de puternică pentru a-l schimba.
Mi-a plăcut Loverboy pentru că prezină lucrurile exact așa cum se întâmplă de obicei în realitate, pentru că abordează un subiect de actualitate (oare câte fete nu sunt în situația celor din film?) și pentru că prin puțin reușește să spună mult.
Ion Besoiu, Ada Condeescu și Clara Vodă își interpretează foarte bine rolurile. Dar cel mai mult mi-a plăcut George Piștereanu, care joacă foarte natural și intră perfect în pielea personajului.
Așadar, recomand Loverboy doar celor care au răbdare și care privesc filmele nu doar ca pe o modalitate de relaxare.
