luni, 12 martie 2012

Bel Ami - Cartea vs. filmul



Aveam romanul Bel-Ami în bibliotecă de vreo două-trei luni. Nu l-am citit până nu am văzut afișul filmului cu același nume, care m-a atras. Îmi plac poveștile despre Don Juani. Nu mi s-a părut firesc să văd filmul fără a citi cartea. Știm cu toții că în cărți lucrurile sunt mult mai detaliate față de filme, unde sceneraștii scot de multe ori multe fragmente memorabile. Așa că am citit mai întâi cartea, pentru a putea înțelege mai bine filmul. Și bine am făcut!
Totuși, acesta este unul dintre puținele cazuri unde filmul mi-a plăcut mai mult decât cartea. Mi s-a mai întâmplat asta în cazul Pacientului englez (unde, conincidență, rolul principal îl are o actriță care joacă și în Bel Ami - este vorba despre Kristin Scott Thomas). Filmul The english patient mi s-a părut suberb, o adevarată capodoperă, cartea în schimb m-a dezamăgit și m-a plictisit. În cazul lui Bel Ami mi-a plăcut destul de mult și cartea, însă filmul a fost mai pe gustul meu. 



Am citit pe un alt blog cum că scenariștii de la Bel Ami au măcelărit romanul cu același nume. Nu mi se pare deloc adevărat. Într-adevăr, filmul comprimă cartea, dar o comprimă bine. Renunță la unele pasaje care mi-au plăcut în carte, dar îi iert pentru că au compensat cu altele. Filmul modifică puțin și anumite detalii din opera literară, dar îi iert și pentru asta, că doar e ecranizare.

Bel Ami cartea spune povestea unui parvenit. Bel Ami filmul spune povestea unui seducător mai înainte de toate. În ambele Bel Ami se folosește de aspectul fizic și de atracția pe care o exercită asupra femeilor pentru a parveni pe scara socială. Georges Duroy (Bel Ami) e un fiu de țărani (care nu și-au părăsit niciodată satul natal), fost soldat, sărac și prea puțin înzestrat cu inteligență. Viclenia este cea care îi ține loc de inteligență, iar carisma cea care înlocuiește titlurile nobiliare. 



În film, Bel Ami este ajutat exclusiv de femei pentru a urca pe scara socială ( căci, așa cum spune Madeleine Forestier în film, "În spatele oricărui bărbat important din Paris se află o femeie puternică").  El jonglează cu sentimentele a trei dame pentru  a-și depăși condiția. Sentimentele (pe care nu realizăm că le are decât la sfârșit) nu-i stau în calea scopurilor. Poate părea  incredibil cum un fost soldat fără prea multă carte și fără niciun fel de talent ajunge redactorul-șef al unui ziar din Paris,  reușeste chiar să răstoarne un ministru și devine posesorul unui titlu nobiliar. E clar că oricât am nega, frumusețea și farmecul personal sunt foarte importante pentru a reuși. Așa a fost întotdeauna, așa e și în film, așa e și în carte, așa e și acum. Bel Ami, Casanova și Don Juan sunt protitupuri veșnice ale seducătorilor.


De ce mi-a plăcut mai mult filmul? Pentru că îmi place să privesc reconstituiri ale acelei Epoci, îmi plac costumele, decorurile, tot. Mi-a plăcut foarte mult și coloana sonoră, care a adus un plus imaginii și a dat filmului măreție. Scenele de dragoste sunt foarte senzuale și tocmai de aceea au fost pe gustul meu. Am admirat și jocul actorilor. Mai ales pe cel al lui Robert Pattinson, care e foarte expresiv și reușeste să redea o mulțime de stări sufletești. Și intră perfect în rolul seducătorului din secolul XIX. Robert Pattinson e un bărbat al naibii de  frumos. Am remarcat-o acum din nou. L-am admirat tot filmul, de ce să nu recunosc? Mi se pare cea mai potrivită alegere pentru acest rol. 


Ce apreciez la carte? În carte găsim mai multă analiză psihologică, intrăm în mintea lui Bel Ami. Deși, repet, Robert Pattinson joacă foarte bine sunt unele gânduri care sunt imposibil de redat doar prin expresia feței. Totuși, cartea mi s-a părut mult prea rece și pragmatică. Filmul conține acel erotism de care, după părerea mea, ar fi avut nevoie și cartea.

Ce nu mi-a plăcut la film? Nu mi-a plăcut că au scos o scenă din carte care mi se pare relevantă în construcția personajului. Am să vă redau pasajul: "Ajungând la primul etaj, flacăra chibritului izbucnind strălucitoare, lumină în oglindă două chipuri desprinse din întunericul scării. Păreau niște năluci gata să se topească în noapte. Du Roy ridică brațul mai sus, ca să lumineze bine chipurile și spuse, râzând triumfător: - Uite niște milionari!"



Mi s-a părut extraordinar finalul filmului Bel Ami. E în concordanță cu cel din carte, dar aici elementul vizual, combinat cu o coloană de sonor excepțională (E.S Phostumus - Nara) transformă scena într-una grandioasă. Nu o să vă spun prea multe despre final, trebuie să-l vedeți. Pe mine m-a impresionat!

La final vă las un citat din carte care mi-a plăcut foarte mult și care în film nu se regăsește (citatul nu-i aparține lui Bel Ami). E profund, dar foarte adevărat.
"Și nicio ființă nu se mai întoarce, niciodată...Tiparele statuilor, tiparele în care se refac mereu obiecte la fel, se păstrează; dar trupul meu, obrazul meu, gândurile mele, dorințele mele, nu se vor mai ivi niciodată. Și totuși, se vor naște milioane, miliarde de ființe care vor avea, în câțiva centimetri pătrați, un nas, ochi, o frunte, obraji și o gură ca mine, și un suflet ca al meu, fără ca eu să mai renasc vreodată, fără ca măcar ceva din mine, din mine anume, să mai reapară în aceste nenumărate și deosebite ființe, nemărginit de deosebite, deși aproape la fel."


11 comentarii:

  1. Buna Ana,
    Am citit romanul in facultate cand am studiat literatura franceza de secol 19 si mi-a placut. Sa inteleg ca si filmul merita vazut. Bel Ami sta alaturi de Julien Sorel (Rosu si negru) si Frederic Moreau (Education sentimentale) in topul meu literar francez. Multumesc pentru recomandare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu mare placere! Va astept sa ma mai cititi si poate veti gasi si alte lucruri pe placul dumneavoastra!

      Ștergere
  2. Am citit cartea prin liceu. Nu am recitit-o recent , dar am asteptat cu nerabdare ecranizarea aceasta...mai ales pentru protagonist. Aseara am vazut filmul si m-a incantat ! Bel Ami mi s-a parut mult mai profund si uman dacat personajul din carte...si il prefer asa .

    RăspundețiȘtergere
  3. Tocnai am terminat de vizionat filmul. Mi s-a parut sec, drept urmare m-am decis sa caut ceva recenzii inainte sa ma apuc de citit cartea.
    Impresiile la cald si fara niciun punct de reper in ceea ce priveste lectura il pun pe Robert Pattison intr-o lumina deloc favorabila.
    Actritele geniale, jocul lor foarte expresiv a reusit sa imi creeze imagini coerente.
    Nu acelasi lucru il pot spunde despre actorul principal - am inteles ca personajul - Bel Ami - ar trebui sa fiu un iliterat, o coala alba ce greu se umple, dar macar in ceea ce priveste legatura sa cu femeile ar trebui sa aiba ceva personalitate. Robert Pattison nu a facut decat sa fie o marioneta incapabila sa transmita vreun mesaj, aceeasi expresie faciala, acelasi ranjet - incapabil sa exprime prea multe - din twilight. Pe scurt, Robert mi-a displacut enorm si mi-a provocat sentimentul ca am pierdut 2 h din viata.
    Dar astea sunt doar impresiile in urma vizionarii filmului; daca si cartea imi va crea aceeasi imagine, voi recunoaste ca jocul actoricesc si regia au fost geniale.
    Still...ma indoiesc sincer ca personajul Bel Ami din roman este atat de lipsit de expresivitate precum personajul din film.

    RăspundețiȘtergere
  4. Azi am inceput si eu sa citesc Bel-Ami, si tot cam asa, dupa ce am auzit ca recent s-a turnat un noi film ce are cartea ca sursa de inspiratie. Voi reveni cu impresii dupa ce voi fi parcurs destul din carte cat sa-mi pot forma cateva. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am inceput sa citesc si eu aceasta carte...recunosc ca nu am citit-o pana acum. Foarte interesanta descrierea moravurilor acelor vremuri, modalitatea de "urcare" in varful piramidei... Si se spunea ca pe vremuri erau cavaleri....am sa revin cu impresii in momentul in care voi termina cartea... Oricum recomand citirea acesteia, daca vreti sa aveti parte de relaxare si transpunere in alte timpuri!

      Ștergere
  5. Filmul este unul foarte slab din toate punctele de vedere...
    Pacat de actorii buni, cum ar fi, Uma Thurman si altii.
    Cartea este interesanta si cum mult deasupra filmului.

    RăspundețiȘtergere
  6. Ah, ca tot ai adus in discutie si "Pacientul englez"...
    Asta da, jos palaria!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  7. frumoasa prezentare . Lectura cărtii m-a determinat să caut filmul și sigur o să-l văd cât de curând. E prima dată când voi vedea și filmul imediat după citirea romanului întrucât așa am vrut și după ” Mândrie și Prejudecată”- dar singur m-am oprit din demers.

    RăspundețiȘtergere
  8. Buna din nou ! cartea mi-a placut mai mult !

    RăspundețiȘtergere