Eu și nu tu

Știi cât de mult te-aș putea iubi? Eu aș fi iubirea, și prietenia, și sexul, și viața, și totul. Dar tu, tu nici măcar nu mă vezi.

Nu am spus. Nu am făcut. Nu am nimic. Doar te-am iubit. Nu pentru calități, în niciun caz pentru defecte, ci doar pentru ceea ce erai. Așa cum erai. Plin de vicii, de ură și de goliciune. Erai partea mea întunecată. Eram greșeala ta. Lucrul care s-a întâmplat fără voință, doar din instinct. Lucrul care nu a mers mai departe, dar a rămas. 

Corpuri și senzații. Oare ar putea toate acestea minți?

Goliciune și în același timp ascundere. Contrar și la fel. Nimic și mult. Eu și tu, eu și nu tu. Pentru că tu, tu nici măcar nu mă vezi.